Ceva mai dulce...

Astazi ma asez din nou si scriu, chiar am chef sa mazgalesc, nu am mai facut-o de ceva timp si chiar mi-a fost dor! Mi-am asezat tacticos ochelarii pe nas, laptopul in brate si dau drumul la treaba. Daca voua nu v-a fost dor de mine, mie da si cred ca este lucru cu care vreau sa incep. Cel mai puternic sentiment pe care il simt in aceste momente este de dor, cred ca el m-a si impins sa incep sa scriu. Simt un dor imens, sfasietor, in multe nopti, un dor care de ceva timp a inceput sa ma doara si fizic. Ce parere aveti voi, trece dorul vreodata? eu cred ca ...nu! este in sentiment frumos dar foarte dureros, mai ales cand stii pentru ce si de ce il simti. Prima oara cand m-a durut a fost dupa ce Regina Sufletului Meu a plecat dintre noi, s-a cuibarit in nori si ma priveste de acolo, calda si plina de iubire nemarginita. De ziua ei, am fost in nori, de dor. De dor m-am aruncat intr-un avion si am zburat catre ea. Am vrut sa vad cum e, ce face, cum se vede lumea de sus. Am imbratisat fie...