Buna ... Buna tuturor...buna anule 2014, buna pentru toti dragalasii care citesc acum, buna viata mea :) Astazi e 21.01.2014...a trecut si ziua mea..au trecut si sarbatorile, liber la distractie :) Acum fix un an consideram ca viata mea s-a cam terminat :) si ia uite ce mare si frumoasa sunt...acum un an a fost o zi ciudata, neagra, trista....intunecata, pacla...un aer greu de respirat...nervi multi... sa va mai povestesc de lacrimi!? hehe ...dar a trecut acea zi de 21, a trecut un an...mai greu, mai usor...cine mai stie, important e ca a trecut un an peste noi, draga mea, sau nu!? Nici nu mi-am dat seama cat m-am apropiat de tine, cat de mult am reusit sa ne certam...sa ne impacam...sa plangem si sa radem impreuna, ciudat...sau nu?! Hmmm... viata viata, ciudat, daca mi-ar fi spus cineva ca o sa treaca un an peste o asa prietenie si voi fi asa bine, sau nu!? :) nu as fi crezut neam...pururi, dar uimitor...sunt mai mult decat bine...sau nu!? In fiecare zi ma intalnesc cu tine, la aceeasi ora, locuri diferite...cateodata sunt mai rau..si tu imi imbunatatesti stare pe parcursul a 16-18 ore, stiu, exagerez si de aceea imi e rau...dar prietenul, la nevoie se cunoaste! Am petrecut atatea chestii, mi-ai fost aproape, am calatorit...cand in gheata..plutind, cand ascunsa printr-un loc sigur...sa nu te pierzi de mine...ti-am luat si pasaport...vezi...si eu am grija de tine !! :) Mi-ai fost alaturi in momente de cumpana si greu dar si la bucurie! Iti fac o marturisire...de care imi pare rau...din neglijenta...nervi pe tine...sau pur si simplu, am uitat de cateva ori sa respect ora de intalnire. Nu iti promit ca pe viitor ma voi remedia :) ...sunt multe momente, cand mi-as dori sa nu te fi avut prietena si companie pe viata...dar imi revin repede si realizez ca se putea si mai rau, pe langa tine sa mai am inca 2-3 prietene, apropiate ale tale. Hai nu te supara acum... :) stiu ca mai devreme sau mai tarziu le voi primi si pe ele in viata mea, cu siguranta atunci cand in burtica va creste un ghindoc :) Astazi...dupa un an, meriti sa fi serbata, si ridicata in slavi, sau nu?! ...de obicei, de zilele astea se canta "LA multi ANI!" ...dar in mintea mea...inca mai sper sa nu fie asa multi ani..pana la o inovare sau remediere a acestei situatii :) ... De ziua mea...prietenii mei dragi, m-au surprins placut, cu toate ca am decretat ca anul acesta nu mai voi serba...dar astazi, zi importanta nu trebuie sa treaca neserbata! Cu toate ca mi-e greu cu tine, cu toate ca mi-e greu in multe situatii...si inca as vrea sa cred ca am visat urat un an intreg, trezindu-ma azi...trebuie sa fac o zi de sarbatoare sa vad partea plina a paharului...sau nu!? Stii ce e dragut!? si oamenii din jurul meu au inteles ca avem intalnire la ora fixa, mereu imi amintesc si au grija sa nu te pierd...sunt oameni dragi mie pe care te rog sa nu ii vizitezi vreodata, e destul...ma ai pe mine si atat. La multi ani, sau nu .... INS :) ne vedem la aceeasi ora..in unitati diferite (in functie de exageratele mele mese, sau nu), in locuri diferite...la 22:00, trecute fix... Nemultumita ta prietena Io.... Glicemii perfecte, va doresc, astazi in zi de sarbatoare! :) P.S. ...am uitat sa iti transmit ceva...asa ca de ziua ta :) Omul are nevoie de vis ca sa suporte realitatea. ...asa ca...nu te intinde mai mult decat ti-e plapuma!! :) stiu sa visez, si-mi place mult...
Astazi scriu despre Regina sufletului meu! Da, scriu cea mai dureroasa postare a vietii mele, dar stiu si simt ca si EA citeste, ii placea mult cum si ce scriam...era atenta la fiecare postare si o aprecia sau ii aducea completari. Nemuritoare zi de 12 august cand a plecat cu zambetul pe buze, s-a dus sus, acolo unde "nu exista nici durere, nici intristare, nici suspin".....cea mai grea zi din viata mea, nu exista cuvinte sa descriu sentimentele si starile prin care am trecut. Nu pot relata si nici marturisii tot...pentru ca au fost trairi unice si nu stiu sa le spun pe nume. Timp de 3 saptamani am alergat nauci din spital in spital sa cautam indurare si sansa...parca toate drumurile se inchideau, EA, in schimb era pe pozitii si nu se plangea o secunda. Noi eram daramati si nestiutori, medicul oncolog era singurul care ne mai scutura si ne spunea sa mergem mai departe ca se poate, exista sanse. E crunt atunci cand auzi doar "nu" si esti parca ferecat intre ...
Comentarii
Trimiteți un comentariu