Sofia, draga mea!

Zi de toamna, soare cu dintisori, am plecat la drum spre un oras nevizitat unde ma asteapta oameni dragi. Merg sa te descopar si sa imi cunosc un nou membru al familiei sufletului meu, o alta finuta a mea, bun venit, draga mea! Imi pare bine de cunostinta, esti o frumoasa si ma bucur ca m-ai ales sa iti fiu mamica spirituala, o sa incerc sa iti fiu mereu alaturi si sa te iubesc pe masura asteptarilor tale. As vrea sa iti spun ca ai venit intr-o lume frumoasa insa te-as  minti, da-mi voie sa imi doresc ca venirea ta in aceasta lume sa schimbe putin situatia.

Orice nastere de prunci este o minune. Consider ca orice poti face in viata si orice poti controla, mai putin acest lucru. Un copilas este voia lui Dumnezeu, este minunea cea mai minunata, bucuria sufletului si a trupului in viata unei femei. Din ziua 0 a existentei mele mi-am dorit sa fiu mama, dar ii multumesc lui Dumnezeu  ca mi-a ingaduit sa ma bucur de 3 copilasi ai sufletului meu. Sasha Raul Andrei, Ioana Rebecca Maria si acum…tu, draga mea, Anastasia Sofia Ioana.

Viata mea, in ultimul an, a fost umbrita de despartiri grele si dureroase. Clar pierderea Reginei Mele este pe departe cea mai greu de suportat. Asa cum discutam chiar zilele trecute, ea a fost universul meu, acum ma simt fara sens si foarte debusolata. Pe langa ea, de voie, de nevoie au mai plecat si altii…oricat de greu mi-a fost, a trebuit sa invat sa traiesc si fara…

Departe de mine gandul de a ma plange si de a invoca tot felul de discutii grele. Nu sunt incantata de situatie insa invatam sa mergem mai departe. Ciudat este faptul, aici voiam sa ajung de fapt, ca orice evadare iti acorda timp pentru tine si gandurile tale. Asta s-a intamplat si acum, nu am vizitat cine stie ce, insa am avut timp de gandire si de ascultat ganduri. Oricat de greu imi este sau imi va fi, mama a nascut o eroina, nu o victima a lumii inconjuratoare. Asa ca stau perfect dreapta in fata situatiei date si joc cu cartile care mi-au fost impartite.

Multumesc oamenilor care imi sunt aproape si celor care au disparut, orice sfarsit lasa loc unui nou inceput si clar mai bun. Asa cum am mai povestit anterior, insasi plecarea Reginei Sufletului Meu mi-a trasat noi directive si lectii…cam brutal… Poate suna egoist insa in acest moment tot ceea ce imi doresc este sa am grija mai intai de mine si apoi de problemele din imediata apropiere. Sunt acelasi om, care nu are nevoie de prea multe sa fie fericit, sunt acelasi om…zic eu, bun, sunt aceeasi Ioana cu cateva modificari. Faptul ca am suferit si destul de mult, nu ma transforma intr-un om rau doar ca am mai acumulat putina experienta.

Mesajul clar pe care vreau sa il transmit este ca ne-am jucat destul, hai sa trecem si la treaba. Recunosc ca imi lipsesc multe si multi, ca mi-e dor de situatii, ca as vrea sa mai fie iar ca atunci...dar fiecare zi aduce un nou rasarit si un nou inceput. Cauta-ma daca ai nevoie insa nu de moment. Atunci cand o faci sa fii sigur de ce si pentru ce. Daca nevoile mele nu sunt in acelasi sens cu ale tale, stai departe, nu vreau si nici nu ma intereseaza. Am facut, am ajutat, am sprijinit, am indurat …acum invat sa traiesc si fara. Imi doresc din suflet tot binele din lume pentru toata lumea, nu sunt un om rau, niciodata nu o sa doresc raul nimanui, ca sa imi fie mie bine. E posibil sa fi pierdut niste batalii, insa razboiul e lung, pregateste-te!

Sunt mandra ca sunt azi aici, ca pot scrie cu inima impacata, ca nu regret nimic din ceea ce am facut, la momentul respectiv consider ca am luat cele mai bune decizii…atat cat am putut. Ma bucur daca pentru oamenii care mi-au fost alaturi, la un moment dat, am fost sprijin si ajutor…chiar daca acum sunteti departe, poate intr-o zi o sa va amintiti ca parte din acest “bine” am fost si eu. A fost alegerea fiecaruia si o respect. Nu fii de fatada, mergi acolo unde ti-ai ales sa fii, eu ma descurc. Poate te-ai distrat, straine, pe seama mea, poate m-ai vazut deformat si te-ai folosit de lucruri…sa stii, ca nu eu am pierdut…clar tu ai pierdut un om pe care te puteai baza, oricand. Sunt un om corect…si niciodata nu am facut lucruri de fatada si nici sa impresionez. Am vrut sa fie bine, pacat ca nu ai avut incredere si rabdare sa vezi si dincolo de mine, cea cotidiana. Clar, uneori am si gresit…nu am facut-o intentionat, nimeni nu e perfect, insa am invatat si data viitoare nu o mai repet.

Ma bucur ca, daca pana acum, consideram ca m-a batut viata cu ale ei valuri, acum situatia s-a schimbat, daca nu am acumulat puncte in plus, cel putin vorbim de la egal la egal. Mami meu nu mai e…dar in amintirea ei, ma oblig sa promit ca voi lupta mereu sa imi fie bine. Voi crede in mine si voi merge mai departe oricat m-ar costa. Nu imi mai e frica ca nu pot trai fara….x,y,z chestii…azi sunt in picioare si putin mai puternica. Chiar daca am urlat si plans…am trecut si am invatat sa traiesc cu mine. Cea mai importanta lectie a fost, sa ma accept asa cum sunt, sa ma iubesc pe mine, in primul rand…nu sunt perfecta dar sunt EU!

O persoana draga mie, mi-a spus, la un moment dat ca: "peste unele lucruri trebuie sa treci singur, oricine ar fi langa tine: sot, iubit, frate, sora....." atunci, nu am inteles exact..dar acum ii multumesc, clar!! am inteles despre ce vorbea...mai greu, dar pana la urma ma prind...ar trebui sa pun mai mult lapte in cafea :)

Iti multumesc mami ca m-ai invatat sa fiu femeie, ca m-ai educat sa fiu om, ca mi-ai aratat ce inseamna iubirea neconditionata ….ca trebuie sa lupti pentru viata si fericirea ta….orice si oricat ar costa!

Multumesc Sofia, draga mea ca mi-ai oferit ragaz, ca m-ai primit pe stradutele tale micute si pietruite sa-mi pot asculta gandurile, ca ai plans cu picaturi de ploaie peste lacrimile mele de dor…dar a iesit si soarele cu un scancet dulce.

Sofia…draga mea, bine ai venit! nasa iti promite ca te va iubi neconditionat si iti va fi alaturi atat cat viata imi va permite!

O seara minunata, cu mii de vise implinite si glicemii jucaus de bune!