Treceți la conținutul principal

Azi.... NU!

Cu toate ca e weekend si in mod normal exaltez :) sunt mult prea suparata pe viata azi!! Suparata rau :) ! E una din zilele in care ai vrea sa intri sub pat, sa nu te vada nimeni, sa nu te intrebe nimeni nimic, sa te lase toata lumea in pace sa-ti asculti pana si cele mai prostesti ganduri...sa dormi, sa te trezesti ca sa ai de ce sa adormi la loc...
Glicemii cam mari ieri...si-or face simtite prezenta?! Dimineata dupa masa...200 si nu a fost vre-o masa copioasa in carbo, seara dupa o urma de hipo inainte de masa...dupa a fost 199 insa cred ca am exagerat eu... Ora 22.00 insulina... A durut ca naiba...cel mai rau din istoricul meu de insulina de pana acum :)))
Luni merg la medic...
Ma tot bazaie mama la cap cu nu stiu ce analiza in firul de par, am citit pe net si pare interesant, nu ca m-ar vindeca de diabet doar ca te ajuta sa aduci corpul la un echilibru al mineralelor din corp aproape de perfect...ceea ce zic eu ca ajuta in general..
In cazul in care ma hotarasc...va anunt rezultatul si daca merita ... sau nu :)
Am visat tot felul de nebunii...am avut o noapte agitata si m-am trezit cu mana pe glucometru... 95 glicemia... nimic rau, ma gandesc sa nu o fi avut-o si mai mica si sa se fi chinuit corpul sa ma trezeasca sa fac ceva...dar eu...nu ca batman :)))
Azi ii serbam ziua tatalui meu...si asa aiurea ma simt ca nu am nici un chef...dar nu ma pot scuza cu nimic...
Inca stau in varful patului si ma chinui sa ma motivez... Alexu (sotul :), am uitat sa-l prezint) e plecat pe la cumparaturi, lucru care in mod normal imi face o super placere...sa bantui prin oras dupa orice.... pe scurt, stiti melodia aia, "Nu am chef azi ?!" :)))
Glicemii mult mai bune!
Cu mult drag dar fara chef, Io!



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

If I had to live my life again I’d find you sooner...

Cea mai frumoasa declaratie pe care o poti face cuiva. Fraza asta practic iti muta Universul din loc. Ce poate fi mai frumos decat sa declari unei persoane ca iti pare rau ca ai intalnit-o acum si ai pierdut timp pretios, ca ti-ai fi dorit ca multele zile trecute sa nu fi fost risipite alaturi de alti oameni si nu acel om care ti-a adus curcubeul pe cerul inegrit de multe furtuni. Chiar daca e cel mai frumos gand, eu cred ca oamenii intra si ies din viata ta la momentul potrivit. Nimic nu e intamplator, apai oamenii din viata ta. Fiecare isi are locul si prilejul bine stabilit inainte ca noi sa intelegem vreun sens. Unii vin, te educa si pleaca. Ca exista regrete, dorinte strivite sau vise daramate....stiu ca nimic nu este pentru totdeauna, cum nici fericirea, clar, nici tristetea sau suferinta. Sunt doar perioade menite sa te invete ceva. Daca cititi retrospectiv, daramata am fost de fiecare plecare... si asta pentru ca iubesc oamenii si nu mi-e frica de ei. Nu mi-e frica sa rostes...

11

Ce s-a mai intamplat in ultimii 11 ani? I-ati 2 secunde si gandeste-te putin...cate momente, cate fericiri, zambete, intamplari, plimbari, despartiri, lacrimi, nasteri, primaveri...pana maine pot insirui...dar pentru fiecare dintre noi, 11 ani inseamna...parte din noi! De ce am ales 11?! Pentru ca e numarul meu preferat, pentru ca mereu surprind cadranul ceasului la 11:11, pentru ca mi se pare cel mai simplu dar foarte complex numar pe care il cunosc. De aceea, azi, zi minunata, sarbatoresc 11 ani alaturi de cel mai apropiat prieten al meu! La multi ani, de cand am devenit “Ceva Mai Dulce”!  In timp ce imi schimbam senzorul expirat, am realizat cate mi s-au intamplat in toti acesti 11 ani, cate am invatat si indurat! Cum de la plans in somn am ajuns sa ma mandresc cu prietenul meu naravas. De cate ori l-am ignorat si de cate ori m-am speriat ca l-am neglijat... Astazi, dupa toate intamplate zambesc cand scriu, abia asteptand sa mazgalesc aici, cate in luna si in stele, dar mai ales...

Back to basics...

Ce senzatie ciudata! M-am inconjurat de niste pereti atat de cunoscuti incat nu-i mai recunosc. Sunt aici din nou si retraiesc momente si imi amintesc cand era cald si frumos. Era EA, ersm noi toti. Acum parca imi aud ecoul cu toate ca nu vorbesc, ci doar ascult. Ascult, privesc, reamintesc, regasesc...nu mai e nimic la fel, cu toate ca sunt toate la locul lor. Nu am mai trait niciodata aceasta senzatie. Sunt din nou, aici, acasa dar aici nu mai e casa mea. Mi-a fost dor, insa as fi preferat sa nu. Acasa este acolo unde "you" a trecut si a lasat atata energie, unde din niste pereti de-un alb murdar a facut sa fie lumina si caldura. Casa mea e acolo unde atunci cand ma trezesc imi oglindeste soarele in retina somnoroasa. Este acolo unde te regasesc de cate ori mi-e dor de tine. Este ciudat, cu toate dispar ca si cum nu ar fi existat, raman doar cicatrici care ma fac cel mai frumos om, asa imi place sa cred. Totul se schimba, nimic nu ramane la fel si oricat de suparata sau tr...