Duminica, pe la pranz!

Hmmm....abia m-am trezit, nu mi-am luat glicemia, m-am dus glont la frigider, am mancat una alta iar acum astept glicemia de dupa.
M-am culcat la 06:30 dimineata, de ce?! Pentru ca nu am vrut sa dorm, am vrut sa uit de mine si de probleme si sa stau sa rad si sa fac chestii haioase alaturi de Alexutzu ( cam asa il alint eu ), si alti prieteni....
Cred ca este rezultatul zilei de ieri cand nu am avut chef de nimeni si nimic...am considerat ca am facut fata zilei de ieri cu brio insa avand in vedere sentimentele cu care m-am trezit astazi...ma mai gandesc daca am trecut peste ziua de ieri.
Am tras o partida de plans si incercat sa tip dupa ajutor...dar degeaba, lumea din jurul meu nu are cum sa inteleaga pentru ca nu a trecut prin asa ceva, ei nu au simtit , nu au stiut despre... Nu este condamnabil...nu este vina lor! Este vina mea pentru ca nu sunt in stare sa trec peste toate acestea si sa ma ridic de jos cu capul sus...sa ma obisnuiesc cu ideea ca asta este viata si sa ma canalizez pe alte actiuni constructive.
Mi-as dori sa va vorbesc despre telurile mele si gandurile mele marete...insa momentan nu cred ca mai am puterea sa indraznesc sa privesc intr-acolo...
Oricum e un pas inainte ca nu imi mai tremura mana atunci cand fac insulina...
Mi-e dor de mine...
Glicemii mult mai bune!!
Cu drag, Io!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

If I had to live my life again I’d find you sooner...

Cea mai frumoasa declaratie pe care o poti face cuiva. Fraza asta practic iti muta Universul din loc. Ce poate fi mai frumos decat sa declari unei persoane ca iti pare rau ca ai intalnit-o acum si ai pierdut timp pretios, ca ti-ai fi dorit ca multele zile trecute sa nu fi fost risipite alaturi de alti oameni si nu acel om care ti-a adus curcubeul pe cerul inegrit de multe furtuni. Chiar daca e cel mai frumos gand, eu cred ca oamenii intra si ies din viata ta la momentul potrivit. Nimic nu e intamplator, apai oamenii din viata ta. Fiecare isi are locul si prilejul bine stabilit inainte ca noi sa intelegem vreun sens. Unii vin, te educa si pleaca. Ca exista regrete, dorinte strivite sau vise daramate....stiu ca nimic nu este pentru totdeauna, cum nici fericirea, clar, nici tristetea sau suferinta. Sunt doar perioade menite sa te invete ceva. Daca cititi retrospectiv, daramata am fost de fiecare plecare... si asta pentru ca iubesc oamenii si nu mi-e frica de ei. Nu mi-e frica sa rostes...

Citiți mai multe

11

Ce s-a mai intamplat in ultimii 11 ani? I-ati 2 secunde si gandeste-te putin...cate momente, cate fericiri, zambete, intamplari, plimbari, despartiri, lacrimi, nasteri, primaveri...pana maine pot insirui...dar pentru fiecare dintre noi, 11 ani inseamna...parte din noi! De ce am ales 11?! Pentru ca e numarul meu preferat, pentru ca mereu surprind cadranul ceasului la 11:11, pentru ca mi se pare cel mai simplu dar foarte complex numar pe care il cunosc. De aceea, azi, zi minunata, sarbatoresc 11 ani alaturi de cel mai apropiat prieten al meu! La multi ani, de cand am devenit “Ceva Mai Dulce”! In timp ce imi schimbam senzorul expirat, am realizat cate mi s-au intamplat in toti acesti 11 ani, cate am invatat si indurat! Cum de la plans in somn am ajuns sa ma mandresc cu prietenul meu naravas. De cate ori l-am ignorat si de cate ori m-am speriat ca l-am neglijat... Astazi, dupa toate intamplate zambesc cand scriu, abia asteptand sa mazgalesc aici, cate in luna si in stele, dar mai ales...

Citiți mai multe

Back to basics...

Ce senzatie ciudata! M-am inconjurat de niste pereti atat de cunoscuti incat nu-i mai recunosc. Sunt aici din nou si retraiesc momente si imi amintesc cand era cald si frumos. Era EA, ersm noi toti. Acum parca imi aud ecoul cu toate ca nu vorbesc, ci doar ascult. Ascult, privesc, reamintesc, regasesc...nu mai e nimic la fel, cu toate ca sunt toate la locul lor. Nu am mai trait niciodata aceasta senzatie. Sunt din nou, aici, acasa dar aici nu mai e casa mea. Mi-a fost dor, insa as fi preferat sa nu. Acasa este acolo unde "you" a trecut si a lasat atata energie, unde din niste pereti de-un alb murdar a facut sa fie lumina si caldura. Casa mea e acolo unde atunci cand ma trezesc imi oglindeste soarele in retina somnoroasa. Este acolo unde te regasesc de cate ori mi-e dor de tine. Este ciudat, cu toate dispar ca si cum nu ar fi existat, raman doar cicatrici care ma fac cel mai frumos om, asa imi place sa cred. Totul se schimba, nimic nu ramane la fel si oricat de suparata sau tr...

Citiți mai multe

Ceva mai dulce...

Faceți căutări pe acest blog